Din culisele nuntii: Lessons learned

Daca ar fi sa o iau de la capat cu organizarea nuntii, as lua in calcul urmatoarele lectii pe care le-am invatat:

*Draga mireasa, daca iti organizezi nunta in mare parte singura si incepi sa faci crize de nervi incercand sa cauti solutii la toate, nu te astepta ca toti prietenii/toata familia sa inteleaga pe deplin stressul prin care treci cu organizarea si sa iti fie alaturi in orice moment in cand ai nevoie de suport moral. Ei si ce daca ai insomnii, daca practic ai doua joburi full time:  unul normal si unul de wedding planner, ei si ce daca te bagi in pat frecvent la 2 sau 3 dimineata caci lucrezi de zor la organizari. Fiecare are viata ei, lui, problemele ei/lui si faptul ca tu nu mai ai viata sociala pentru ca te-ai ingropat in organizarea de nunta, asta te priveste pe tine si pe viitorul sot. Evident, e bine cand cineva iti mai ridica moralul  din cand in cand si ca iti e alaturi mai ales in momentele cheie, dar nu te astepta ca sa ai parte de tratament aparte in orice moment cand te simti la capatul puterilor doar pentru ca vei fi mireasa. Bunica tot ar putea sa intre in spital ca e bolnava, mama tot poate sa faca crize de tensiune, prietena X poate afla ca va avea bebe iar prietenul Y poate avea probleme cu copii. Viata merge inainte pentru ceilalti chiar daca tu esti intr-un univers paralel in care se intampla doar organizare de nunta.

*Pentru orice furnizor de servicii, incheie contract si daca e necesar, include si anexe la contract cu detalii. Nu te increde in cuvant, caci mai ales in Romania, cuvantul nu are nicio valoare si usor se poate pierde in vant. Am patit-o cu DJ din Bucuresti care mi-a fost recomandat cu caldura pentru sonorizare si pentru partea de DJ evident (DJ Yorgos). Omul e bine stiut in breasla, face treaba buna Msi petreceri dementiale. Insa, cel putin la vremea respectiva, nu lucra cu contract. Si dupa ce m-a reasigurat in nenumarate ocazii, ca sincer, nu e nevoie, ca e pe cuvant, ca daca a zis ca o sa vina, o sa vina, in final, mi-a spus ca nu mai poate veni, ca e prea departe si ca nu are masina si ca in plus mai vroiam si lumini. Alt DJ din Brasov parea si el foarte entuziast si ‘de treaba’, insa cand i-am spus de contract, sonorizare si alte efecte, gen lumini, a inceput sa imi raspundea sacadat, pe bucatele fara sa imi dea un raspuns complet pana cand a incetat sa imi mai raspunda. I was a very stressed bride and he did not reasurred me. Deci, l-am sters dupa lista.

Tot pentru ca nu am avut contract in care sa fie specificat clar obiectul, durata si locatia contractului au aparut ambiguitati si neintelegeri din partea unor colaboratori care au inteles ca erau contractati pentru mai mult decat ce le confirmasem. Evident a aparut un conflict si gust amar la sfarsitul colaborarii. Si culmea, acei colaboratori fusesera recomandati de fratele meu, caci erau prieteni.

*In contract, cere sa se includa clauza de risc in oglinda. De multe ori, contractele prevad ca beneficiarul pierde avansul dat in cazul in care anuleaza contractul. Si ceea ce uneori se mai prevede, e ca prestatarul sa returneze avansul, in cazul in care prestatarul anuleaza contractul. Insa aranjametul asta nu il afecteaza deloc pe prestatar care in final nu pierde niciun ban daca anuleaza, ci doar returneaza banii de avans, care oricum  nu erau ai lui. Concluzia: cere clauza de risc in oglinda care inseamna: Tu anulezi, pierzi avansul. Furnizorul anuleaza? Furnizorul iti returneaza avansul plus iti plateste suplimentar contravaloarea avansului. Asa si furnizorul risca sa piarda bani. Deci are motiv sa nu anuleze.

*Daca locuiesti in alta parte decat Romania si iti organizezi nunta in tara insa de la departare, evita sa mentionezi ca locuiesti in strainatate. Altfel te vei trezi cu niste oferte de pret enorme. Uneori este inevitabil sa spui ca esti departe, caci unii furnizori vor sa te intalnesti cu ei sau vorbesti cu ei la telefon si vad numar strain sau trebuie sa iti livreze ceva dupa nunta si tot asa. Pe cat posibil, evita sa mentionezi ca momentan nu traiesti pe pamant romanesc.

*Unii fotografii de nunta se ataseaza foarte mult de creatiile lor pe care le  vad ca arta. In principiu, nu-i nimic grav insa de cumva cutezi sa ii critici (chiar si constructiv) si sa le ceri sa schimbe ceva la editare, ii lezezi in amorul propriu. Cand am cerut unuia dintre fotografii cu care am colaborat sa „incalzeasca” un pic fotografiile, caci mi se pareau culorile prea reci, mi-a raspuns in schimb ca in Romania  ‘tot romanul se pricepe la fotbal’ si se pare ca si la fotografie. Apoi in loc sa inteleaga ca in fond si la urma urmei eu erau niste furnizori de servicii, ca de altfel ca toti colaboratorii cu care am lucrat, au inceput sa imi aduca tot felul de argumente pe email de cat erau ei de tari in ale fotografiei iar eu practic o nepriceputa si ignoranta care de altfel nu a stiut sa isi organizeze bine cerintele si asteptarile. In sfarsit, ceea ce nu inteleg unii inca este ca pana la urma sunt platiti pentru serviciile pe care le presteaza si ar trebui sa fie mai flexibili si sa asculte mai mult.

*Tot la capitolul fotografie si video, fa o anexa la contract si include lucrurile, situatiile, persoanele, care vrei neaparat sa fie fotografiate/ filmate. Am avut acest document creat care a servit ca buna baza de colaborare pe partea foto si video, insa nu l-am adaugat la partea ca anexa la contract. Asa ca atunci cand  unul dintre fotografi, a degustat prea mult Jeggermeister, nu a facut o parte din portretele comisionate, caci obiectivul lui a fost atras  mai mult de imaginea uneia dintre domnisoarele de onoare careia i-a facut 48 de fotografii consecutive pe ringul de dans spre sfarsitul petrecerii. Ba mai mult, mi-a motivat ca unii invitati sunt mai timizi in fata camerei, de parca nu se putea face portret si de la departare. Asta e, fara portrete cu fundal blurry pentru mama si pentru tata. Si tot la capitolul asta – de fotografii comandate dar neprimite, desi am cerut clar ca mancarea servita sa fie fotografiata (ca sa vada si rudele englezesti care nu au putut veni ceea ce mancam noi la nunta), fotograful si-a fotografiat mancarea pe care el a servit-o, motivand ca el asta a primit. De cand fotografii au pretentia la acelasi meniu ca si restul invitatilor? Si era probabil tare dificil sa se duca chiar la bucatarie sau sa vina in fata mea si sa faca fotografia cu pricina.

*Nu te increde in persoanele ultrabinevoitoare, (in cazul meu – unchiul binevoitor) care iti zic ca se fac luntre si punte sa te ajute cu organizarile si iti promit marea cu sarea. E posibil sa ramai doar cu sarea in ochi si gust amar de dezamagire in gura. Desi il ador la max pe unchiul meu exuberant, desi imi face placere prezenta si energia lui, acelasi unchi uita complet de avalansa de promisiuni si nu mai da niciun semn de viata cand ii cer un contact. Ba mai mult  nici macar nu imi raspunde daca vine sau nu la nunta. Eeh, in final unchiul nici nu a venit si nici un semn de viata nu ne-a dat macar sa se scuze de absenta. Eeh, asta e. Tot unchi imi ramane.

*In ceea ce priveste invitatii (mai ales pentru unii invitati din Romania mi-as aminti de urmatoarea zicala: „Romanul e un fel de om care se supara daca nu-l inviti, si daca-l inviti, nu vine.” Am descoperit asta pe pielea mea, mai ales partea cu ‘daca-l inviti, nu vine’ si in special dupa ce a confirmat prezenta cu mult timp in urma si a mai reconfirmat de nu stiu cate ori. Mai multe prietene si-au anulat prezenta, unele chiar in ultima clipa. Unele aveau motive intemeiate, de exemplu deces in familie, ruda de gradul intai. Insa altele, chiar m-au dezamagit ingrozitor si m-au lasat balta pe motiv de … comoditate. Se pare ca anumite persoane s-au nascut in masina, iar ideea de a se deplasa la Sinaia cu trenul si nu cu masina le oripilaza. In dorinta de a impaca pe toata lumea, ba am inceput sa le intreb pe domnisoarele mele de onoare, care  by the way veneau din Bruxelles la Bucuresti si de la Bucuresti la Sinaia, daca nu cumva veneau cu masina si daca ar mai fi putut lua cu ele inca o persoana sau doua. Alte motive de anulare? Picior scrantit, (desi eu as fi venit pentru prietena careia i-am confirmat cu tot cu picior scrantit si cu bascheti in picioare); faptul ca XY nu mai vine si trebuiau sa vina impreuna cu masina si sa imparta impreuna camera de hotel si ea oricum nu vine cu trenul si tot asa. Per ansamblu, motivatiile de comoditate m-au dezgustat amarnic iar acele asa-zise prietene au decazut in ochii mei, mai ales ca tot anul imi confirmau si reconfirmau ca vin. Halal onestitate!

Pe de alta parte am invatat ca prietenii care cu adevarat ne stimeaza sunt in stare sa vina si de la sute de kilometri departare, sa strabata tara de la un capat la altul sau sa traverseze tari si mari doar ca sa ne fie alaturi.

De exemplu prietene ne-au venit tocmai din Timisoara, Oradea sau Alba Iulia. O prietena care tocmai nascuse si-a lasat pentru cateva ore bebelusul cu parintii ei ca sa ne poate vedea macar pentru doua ore. Cavalerii de onoare ai lui Chris au calatorit cu orele, de la York/Bridlington la Londra, au stat la hotel peste noapte in Londra, au luat avionul catre Bucuresti iar de la Bucuresti au calatorit cu maxi-taxi catre Sinaia. Asa da, prieteni!

Referitor la diversele servicii si produse contractate, nu as mai colabora cu urmatorii funizori sub nicio forma:

*Gold M Michalopoulos din Zakynthos pentru verigheta careia i-au cazut cateva diamante aproximativ sase luni dupa nunta. Iar dupa ca ce a fost reparata (la atelierul lor) i-au cazut din nou diamante la o luna dupa reparatie. Toata istoria asta a luat o intorsatura destul de urata provacandu-mi mult stress si suparare. Disputa s-a agravat fiind  intermediata de un avocat de partea lor si de European Consumer Centre de partea noastra. De rambursat Michalopoulos nu vrea sa ne ramburseze, nici verigheta, nici reparatia defectuoasa. Vor in schimb sa imi inlocuiasca verigheta cu una identica, dar cine mai are incredere in ei? In plus transportul si asigurarea verighetei catre ei trebuie sa fie suportata de noi. Am ales sa refacem verigheta in Belgia pe costurile noastre. Ceea ce ma revolta cel mai tare este indolenta cu care proprietarul magazinului afirma ca verigheta s-a stricat din vina mea pentru ca nu am avut grija de ea corect si ca nu am protejat-o, cu alte cuvinte am tinut-o pe deget si nu in cutiuta ei pe raft. Mai mult, proprietarul magazinul afirma ca reparatia facuta a fost de inalta calitate. Atat de inalta calitate, incat au rezistat diamantele pe inel o luna…

*Magazinul de pantofi la comanda „La Anne”, din Focsani, Perimetrul Istoric “Piata Unirii” pentru pantofii de nunta. Am comandat la ei  doua perechi de pantofi de piele: unii albi, simpli pentru cununia civila si altii identici dar tapitati cu dantela pentru cununia religioasa. Desi cei de la magazin au fost informati de deadline si ca pantofii erau pentru Bruxelles si nu pentru Focsani, au fost extrem de lenti in livrare. Pe langa asta, tocurile primei perechi de pantofi se dadeau un pic pe spate.  Iar calitatea tapitarii cu dantela a celei de-a doua perechi de pantofi a fost dezamagitoare. Dantela in loc sa fie cusuta, a fost aplicata pe pantofi si prinsa cu lipici. Asa ca in ziua cea mare, cand mi-am incaltat pantofii dantelati, mi-am dat seama ca dantela se dezlipea sub ochii mei.  O bila alba am totusi pentru conducerea magazinului. In urma plangerii facute, magazinul mi-a rambursat totusi pantofii tapitati cu dantela. Pe cei simpli, de piele alba, i-am pastrat totusi ca amintire.

Alte sfaturi:

*Chiar daca esti perfectionista si cu ochii dupa detalii, cat ai organiza si planifica, unele lucruri nu se pot prevedea, evita sau controla. E bine totusi sa ai un Plan B pentru situatiile pe care le poti prevedea. Nu am stiut ca va fi un raliu la Sinaia exact in weekendul nuntii noastre si ca drumul principal va fi blocat. Ceea ce am putut face a fost sa informez pe cat posibil despre rute alternative si sa dau nr de telefon al hotelului. Cu toate astea tot m-am simtit ca la call center in zilele premergatoare nuntii caci lumea ma suna pe mine ca sa afle cum sa ajunga la hotel. Nu am putut prevedea vreme ploioasa si evident nu am putut-o controla. Am avut plan B pentru ceremonia religioasa in cazul in care ar fi tunat si fulgerat. Insa norocul a fost de partea noastra, cerul s-a inseninant la timp si soarele a iesit exact inainte de ceremonia religioasa de binecuvantare care a fost superba.

*Nu ii puteti impaca pe toti asa ca organizati nunta asa cum este important pentru voi doi, evident, respectandu-i si pe ceilalti. Insa nu ti-o lua in lume de rau daca nu ai prevazut Colebil pentru invitatii care au mancat prea mult stiind ca au probleme cu digestia.

*Nu toate traditiile trebuie urmate, doar pentru ca asa se face. Daca pentru voi traditia X nu e importanta, atunci nu o include.

*Excelul sa iti fie prieten, cu TO DO list si cu deadline-uri. Altfel, pierzi sirul la tot ce trebuie facut.

*Tineti bugetul sub control, fa estimari de buget si adauga si o marja de macar 10%. Si  tine evidenta tuturor cheltuielilor.

*Faceti planul nuntii, asa cum v-o imaginezi voi. Fa un mindmap, daca e mai usor sa puneti ideile impreuna. Eu am folosit traditionalul Word si m-am pus pe scris.

*Si un ultim sfat pentru mireasa: Rochia de mireasa e a ta si trebuie sa te reprezinte pe tine. Daca mergi la proba cu cineva, nu lua de bune toate sfaturile si parerile asuprea rochiilor pe care le probezi. Uneori, cea care iti da sfaturi se imagineaza pe ea-insasi in rochia pe care tu o probezi. Insa chiar daca iti sta bine, chiar daca rochia este de vis, poate acea rochie nu e cea care te reprezinta pe tine. Nu te presa, lasa-ti timp de gandit. „Say YES to the Dress” doar atunci cand simti ca intr-adevar aceea e rochia.